Viorel Cosor

Pictură

În viziunea mea, Expresionismul abstract se dovedeşte viabil deoarece este un corespondent al dramatismului zilelor noastre, al spaimelor de tot felul, mergând de la ameninţările permanente, la dezastrele ecologice şi perturbările climatice. Tipul de expresionism actual implică nuanţe dramatice, dar totodată îmi insuflă reactivităţi vitaliste cu amintiri din copilărie, cu variante “taşiste“, spectaculoase prin gestualismul propriuzis. “Artistul preponderent adept al marilor suprafeţe îşi etalează neliniştea interioară, zbuciumul său, visarea, prin cele două direcţii ale preocupărilor sale, una cumulativă… cu implicaţii suprarealist abstracte şi o alta selectivă cu accent pe detaliu, pe gestul focalizat şi contrastul accentuat, potenţat prin accente cromatice esenţializate. “ (Ciprian Radovan, în Prefaţa textului expoziţiei personale Sintropia, 2019). Cred în pictura cu stare autentică, trăită cu patima unui lirism discret, dar declanşat furtunos şi inventiv, apoi totul liniştindu-se de la sine, odată cu găsirea unor sensuri spre o epuizare înceată. “Recuzita“ picturii mele este copilăria, elementele fizice ale memoriei, dar şi unele lucruri concrete care îşi manifestă tensiunile unei realităţi ce dă timp narativ lucărilor care mă introduc brusc din privitor în personajul din imaginile create. Elementele de limbaj, semne, cerc, pătrat, dreptunghi, specifice simbolului adiacent, intuit sau memorat, de multe ori presuspus spre a fi acceptat de interlocutor, revin obsesiv în picturilr mele. Fără a fi modest, îmi găsesc un echilibru în anonimatul existenţial şi cred că fac parte dintre artiştii vizuali ai timpului nostru.