Ciprian Chirilean

Grafică

De la noncomformismul întru câtva strunit (Deliu Petroiu, 1998), la insinuarea în spiritul privitorului, de a-l tulbura şi de a-l face să gândească (Radu Ionescu, 1998), atitudinea sa este expresia unui civism necesar în raportul nostru cu natura, cu mediul, în comunicarea umană (Maria Magdalena Crișan, 2003). Excelează în seriozitatea şi pasiunea unui discurs prin care omul apare ca un personaj „trucat”, ambivalent, un Ianus compus din două feţe (Vasile Radu, 2008) unde marchează o netăgăduită bucurie a gestului şi configurării, cu mult suflu de nelinişte şi imprevizibil (Negoiță Lăptoiu, 2008), un mereu grăbit, transfigurat de sentimentul urgenţei unor presimţite acţiuni decisive (Livius George Ilea, 2008) și care ştie sau vrea să ştie ce face în fiecare clipă. Ce sens transportă imaginea lui (Coriolan Babeți, 2012). Altfel spus, relevanţa expunerii în spaţii alternative în care interacţiunea dintre medii şi public reuşea să pună în evidenţă substanţa angajării socio-culturale a artistului (Olivia Nițiș, 2014) conduce spre realizarea unor expoziții cu un accentuat caracter scenografic (Maria Orosan Telea, 2018).

Compilația extraselor critice de mai sus, susținerea a peste 20 de expoziții personale cu propuneri tematice diferite, varietatea limbajelor plastice, precum și alte activități artistice desfășurate pe parcursul a două decenii, atestă preocuparea constantă de a mă reinventa, îndepărtându-mă de comoditatea auto-pastișării. Începând din 1998 (anul absolvirii Facultății de Artă Timișoara), atenția mi-a fost îndreptată pentru început spre tehnicile gravurii. În paralel, predispoziția permanentă spre neconvențional, experiment, tridimensional și interesul față de reperele artei conceptuale și minimale, atenția mi-a fost îndreptată spre instalații și video art, mai ales în ultimii ani.